Informatii generale

 

       Marirea sanilor cu implant e una dintre cele mai frecvent intalnite proceduri in chirurgia plastica atat la noi cat si in strainatate.

       Femeile pot opta si alege marirea sanilor pentru diferite motive: sanii subdezvoltati, asimetria mamara sau modificarile de volum si functie din cursul sarcinii si alaptarii. Alteori femeile pot fi multumite de sanii lor, dorindu-i doar mai plini si poate mai ridicati.

       Frecvent dupa pierderi in greutate, inaintare in varsta dar si nasterea si alaptarea pot conduce la modificari de volum si forma a sanilor, de unde si dorinta femeilor de a compensa, optand pentru marirea sanilor.

       Augmentarea mamara cu implant este cea mai uzuala, sigura si rapida metoda de a obtine bustul dorit privind forma si dimensiunile sanului implicit redobandind respectul de sine. 

 

 

       Instructiuni

 

       Acest document urmareste informarea pacientilor candidati ai interventiei de augmentare mamara, despre riscurile acesteia si alternativele de tratament.

       E important sa cititi cu atentie si in totalitate acest document, apoi  sa semnati fiecare pagina, acordand astfel consimtamantul informat operatiei in forma propusa de Dr. Valeriu Nicula.

 

       Indicatia

 

-          Femei preocupate de sanii mici.

-          Deseori nemultumite de imbracamintea mulata pe bust, evitand-o in cele din urma.

-          Compensarea volumului dorit prin “artificii” temporare.

-          Pierderile in greutate recente au modificat forma si dimensiunile sanilor.

-          Perioada postnatala, cu micsorarea si pierderea consistentei sanilor.

-          Asimetria mamara, cand unul dintre sani e evident mai mic decat celalalt.

-          Ca metoda reconstructiva a sanilor din diverse motive,

-          Inlocuirea implantelor mamare din considerente estetice sau medicale.

 

       Tratamentul recomandat si rezultatele finale e influentat de forma si marimea initiala a sanilor. Daca exista asimetrie mamara inainte de operatie, e putin probabil ca sanii sa fie perfect simetrici dupa interventie. Implanturile mamare pot fi pozitionate retropectoral sau in spatele glandei mamare. Inciziile sunt proiectate cat mai putin vizibile, de obicei sub san, injurul marginii inferioare a areolei sau in axila. Tipul de incizie, respectiv pozitionarea implantului mamar va depinde de preferintele pacientului, particularitatile individuale si de recomandarile chirurgului plastician.

 

       Pacientii care recurg la astfel de interventii trebuie sa ia in considerare posibile operatii de revizie a sanilor. Desi majoritatea implantelor actuale sunt garantate pe viata, nu e de asteptat ca aspectul satisfacator sa dureze o vesnicie.

 

       Tratamente alternative

 

       Augmentarea mamara e operatie de electie. Tratamentele alternative constau in utilizarea de proteze externe sau perinite speciale pentru cupa sutienului, sau transferul tesuturilor proprii pentru obtinerea maririi sanilor.

 

 

       Riscurile potentiale interventiei de augmentare mamara

 

       Orice procedeu chirurgical implica un anumit grad de risc. Decizia finala a candidatei se bazeaza pe raportul riscuri, beneficii potentiale. Desi majoritatea pacientilor nu vor suferi niciodata urmatoarele complicatii, ele trebuie constientizate ca posibile consecinte ale augmentarii mamare:

 

       1.     Sangerarea - e posibila desi neobisnuita in timpul sau dupa operatie.

       Daca apare postoperator, poate fi necesar un tratament pentru drenajul exudatului, extrem de rar transfuzii de sange. Sunt prohibite antiimflamatoarele cu cel putin 10 zile inainte de operatie, putand mari riscul de sangerare.

 

       2.     Infectia - dupa acest tip de interventie e neobisnuita.

       Postoperator poate aparea oricand in orice perioada. Infectiile subacute sau cronice sunt dificil de diagnosticat.         Tratamentul poate include administrarea de antibiotice cu posibilitatea indepartarii temporare a implantelor sau alta interventie chirurgicala. Infectiile dobandite in prezenta implantelor sunt mai dificil de tratat decat infectiile in absenta acestora. Dupa eliminarea infectiei un nou implant poate fi reinserat. Se face profilaxie antibiotica intra si postoperator, desi e mica probabilitatea nidarii pe implant a unei infectii preexistente.

 

       3.     Contractia capsulara - sunt cicatrici care se formeaza pericapsular in interiorul sanului, care pot modifica forma cu aparitia durerii si asimetriei mamare. Intarirea ferma a sanului poate aparea la un termen mai scurt sau dupa cativa ani de la operatie. Nu e predictibila aparand la mai putin de 20% din pacienti. Incidenta contractiei capsulare creste cu trecerea timpului si invechirea protezei. Poate aparea la un san, bilateral sau deloc. Tratamentul poate insemna o alta interventie chirurgicala cu inlocuirea sau nu implantelor preexistente.

 

       4.     Modificarea pozitiei areolomamelonului si a sensibilitatii pielii - e temporara in marea majoritate a cazurilor. Pierderea completa a sensibilitatii e mai frecventa la abordul periareolar.

 

       5.     Cicatricile - evolueaza imprevizibil. Cicatrici anormale pot aparea atat pe piele cat si in tesuturile mai profunde. Uneori e necesara revizia cicatricii in astfel de cazuri.

 

       6.     Distrugerea implantelor - datorita unor defecte sau traume. Mai frecvente in cazul implantelor cu ser, pierderea de volum si asimetria ulterioara e evidenta. Ele trebuie inlocuite sau scoase. Implantele moderne sunt umplute cu un gel coeziv care nu se scurge in tesuturi. Nu exista garantie pe viata a implantelor!

 

       7.     Extrudarea implantelor - ca urmare a acoperirii insuficiente, infectiei, rejectului organismului devine expus si necesita inlocuirea lui. Fumatul influenteaza negativ procesul de vindecare.

 

       8.     Mamografia - e ingreunata de prezenta implantelor mamare. Informati medicul radiolog de prezenta implantelor, pentru o manopera mai putin traumatizanta. Investigatiile cu ultrasunete sau RMN, sunt mai elocvente la evaluarea sanilor cu implant.

 

       9.     Ridarea pielii sau aparitia neuniformitatilor pe suprafata pielii - pot aparea incretituri vizibile sau palpabile a implantelor. Sunt mai frecvente la implanturile cu ser sau cu perete subtire. E posibila palparea valvei implantului la pacientii astenici. Implanturile cu gel siliconic au suprafata mai neteda si nu determina pliuri.

 

       10.  Sarcina si alaptatul - nu interfereaza cu functia mamara decat in cazul implantelor mari cu pozitionare submamara. Nu exista o evidenta stiintifica in acest sens.

 

       11.  Calcifierea - depunerea de calciu pericapsular, poate cauza durere sau zone mai dure vizibile la mamografie. Trebuie diferentiate de cele din cancerul mamar. Uneori trebuie indepartate chirurgical pentru a fi examinate.

 

       12.  Migrarea implantului - poate fi insotita de discomfort si/ sau distorsiunea formei sanului. Pentru corectie poate fi necesara o alta interventie chirurgicala.

 

       13. Contaminarea suprafetei implantului - datorita florei saprofite cutanate, campuri sau talc.

 

       14.  Anestezia - atat cea locala cat si generala implica riscuri. Sunt posibile complicatii sau accidente comune cu a altor interventii chirurgicale.

 

       15.   Deformarea peretelui toracic - rareori fara semnificatie asupra functiilor respiratorii.

 

       16.   Activitati sau ocupatii neobisnuite - care implica risc de trauma la nivelul sanilor pot provoca spargerea implantului.

 

       17.   Reactii alergice - la benzile de leucoplast, firele de sutura. Reactiile sistemice la medicamentele folosite pot fi mai serioase si necesita tratament aditional.

 

       18.  Boli ale sanilor - nu au fost demonstrate corelatii cu cresterea riscului de imbolnavire a sanilor sau cresterea incidentei cancerului mamar la femeile cu implant mamar sau care au suferit reconstructie mamara. Bolile de san pot aparea independent de prezenta implantului. E recomandat autoconsultul periodic al sanilor prin palpare, efectuarea unei mamografii periodice.

 

       19.   Seroame - consecutiv interventiei chirurgicale, unor traume sau exercitii mai viguroase, prin acumularea unor fluide in jurul implantelor. Poate fi necesar tratament aditional pentru drenajul fluidelor acumulate.

 

       20.  Rezultate pe termen lung - alterarea formei si conturului mamar poate aparea in timp, ca rezultat al imbatranirii, pierderii sau al castigului in greutate, sarcinii sau altor circumstante nelegate de prezenta implantului mamar.

 

       21. Tromboza venoasa - din zona sanului se rezolva fara tratament medical sau chirurgical.

 

       22. Boli ale sistemului imunitar si riscuri necunoscute - aparitia simtomatologiei de boli de sistem: lupus,  artrite reumatoide, sclerodermie etc. Nu exista date stiintifice in favoarea unei conexiuni dintre implante si aparitia colagenozelor. E posibil un risc mai ridicat de dezvoltare a bolilor autoimune si in cazul implantelor cu ser.

 

       23. Sindromul socului toxic - complicatie foarte rara asociata augmentarii mamare, reconstructiei sau expandarii tisulare mamare cu implanturi siliconice.

 

       24. Rezultate nesatisfacatoare - asimetrii de amplasare , forma sau marime a sanilor. Cicatrici neplacute ca marime si localizare. Durerea postoperatorie persistenta; Poate fi necesara reinterventia chirurgicala.

 

       25. Indepartarea/ inlocuirea implantelor mamare - poate fi necesara in viitor pentru indepartarea implantelor, capsulei si tesutului cicatricial, implicand interventii chirurgicale.

 

 

       Interventii chirurgicale auxiliare      

 

       Daca apar complicatii, pot fi necesare tratamente sau interventii chirurgicale. Chiar daca nu sunt frecvente, riscurile si complicatiile sunt asociate augmentarii mamare. Alte complicatii sau riscuri asociate sunt mai curand neobisnuite. Stiinta medicinii si chirurgia nu sunt stiinte exacte. Desi rezultatele bune sunt de asteptat, nu se poate oferi o garantie asupra rezultatului obtinut.

 

 1 | 2  |